Home - Viitorul transportului

DESPRE RAPORT

Viitorul transportului în România

Ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat reducerea emisiilor de carbon din sectorul transporturilor. Cum putem reuși acest lucru într-o țară care se află pe ultimele locuri ca număr de puncte de reîncărcare pentru mașini electrice, cu o infrastructură feroviară învechită și un parc auto îmbătrânit? Care sunt măsurile care să asigure o tranziție echitabilă pentru operatori și consumatori?

Prin colaborarea cu Deloitte și E3M și după eforturi semnificative de aliniere a tuturor sectoarelor implicate în această transformare, a rezultat studiul Viitorul mobilității în România – o analiză econometrică a două scenarii de evoluție a sectorului transporturilor în România, pe toate segmentele și tipurile de combustibili, completată de o foaie de parcurs ce cuprinde politici și măsuri care să asigure o tranziție echilibrată și echitabilă pentru toți cei implicați.

CITEȘTE STUDIUL READ THE REPORT CITEȘTE REZUMATUL

Transport rutier

Situatia actuala

În decembrie 2021, existau 747 puncte de încărcare normale și cu putere ridicată.
Numărul vehiculelor electrice și hibrid s-a dublat în 2021 față de 2020.
77% din volumele totale de mărfuri erau transportate în rețeaua rutieră în 2020.

Ce trebuie făcut?

În scenariul tranziției accelerate (Fit for 55) sunt necesare investiții suplimentare de 220 milioane de EUR pentru stații și puncte de încărcare cu hidrogen, GNC și GNL, accesibile publicului, care să încurajeze decarbonizarea transportului greu și, prin urmare, reducerea emisiilor în acest segment.
Trebuie stimulată dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică – publică și privată
Trebuie implementate zonele cu emisii scăzute în orașe și restricționat accesul vehiculelor Euro 3 și 4
Este necesară extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziționării de vehicule compatibile cu GNC/GNL
Vehiculele care folosesc GNC și GNL trebuie incluse în programul de reducere a gazelor cu efect de seră în transporturi

Transport feroviar

Situatia actuala

Material rulant învechit – 70% din locomotive și automotoare, 36% din vagoanele de marfă și 23% din vagoanele de pasageri au depășit durata normată de amortizare
DOAR 1,4% din vagoanele de marfă sunt capabile de transport multi-modal
Doar 37% din rețeaua feroviară este electrificată (4034 km) și doar 33% din locomotive și vagoane sunt electrice.

Ce trebuie făcut?

Tranziția modală de la transportul rutier de marfă la transportul feroviar și pe căile navigabile interne din scenariul tranziției accelerate (Fit for 55) va genera o reducere de 10% a emisiilor vehiculelor grele în 2030.
Principala contribuție pozitivă la energie și emisii provine din segmentul feroviar.
Este necesară tratarea cu prioritate a investițiilor în electrificarea liniilor feroviare sau, în cazul în care electrificarea nu este rentabilă, în utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de H2
Implementarea unei politici fără discriminare între transportul rutier și feroviar de către Ministerul Transporturilor

Transport naval

Situatia actuala

Principalele mărfuri transportate pe căile navigabile interne în 2020 sunt minereurile, produsele agricole și produsele chimice

Ce trebuie făcut?

Sunt necesare investiții în îmbunătățirea infrastructurii de navigație pe sectorul România Bulgaria.
Implementarea unui cadru de reglementarea pentru alimentarea vehiculelor și ambarcațiunilor care utilizează GNL în condiții sigure și ecologice
Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galați și portul Constanța pentru distribuție: unități de stocare și capacitate de ”buncăraj” de GNL pentru ambarcațiunile maritime și cele care circulă pe căile navigabile interne
Subvenționarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;

Combustibili

Este necesară o promovare la scară largă a combustibililor cu emisii reduse – acesta este pilonul cu cel mai mare impact pentru decarbonizare, cu potențialul de a reduce emisiile cu 40% până în 2050. Combustibilii alternativi incluși sunt biocombustibilii, electricitatea, GPL, GNC, GNL și H2.
Introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) și biocarburanți (biometan, bioetanol)
Revizuirea, completarea și simplificarea cadrului de reglementare pentru autorizarea stațiilor de alimentare cu GPL și GNC, pentru a asigura standarde adecvate de protecție a mediului și pentru a asigura monitorizarea adecvată a cantităților de GPL livrate în zonele urbane.
Stimularea infrastructurii de alimentare cu GNC și GNL prin granturi și subvenții
Instrument financiare pentru persoanele juridice care intenționează să dezvolte tehnologii și facilități pentru producerea de biocombustibil (și biometan) din deșeuri și materii prime nealimentare și nefurajere
Actualizarea Codului Administrativ pentru a permite municipalităților să închirieze suprafețe operatorilor care doresc să dezvolte infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice;

€73 mld.

reprezintă necesitățile de finanțare ale României pentru modernizarea întregii rețele de transporturi

16%

din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România sunt generate de sectorul transporturilor, al 3-lea cel mai mare contribuitor

18%

obiectivul îmbunătățit RES-T pe care Comisia Europeană l-a stabilit pentru România prin pachetul Fit for 55

55%

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este obiectivul stabilit de UE în tranziția către o economie cu amprentă de carbon scăzută

CONFERINTA

Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde

7 septembrie 2022

Conferința ”Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde”, organizată de Concordia în marja Studiului privind Viitorul Mobilității în România, a oferit oportunitatea unei discuții aplicate între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai autorităților, precum și specialiști în domeniu, la nivel național și european, un schimb de opinii despre cum este în prezent, ce dificultăți întâmpinăm, ce oportunități ni se oferă și ce bune practici care și-au dovedit deja eficacitatea putem reproduce. Împreună trebuie să asigurăm o tranziție de succes la un transport cu emisii zero.

Viitorul Transportului e mai aproape

Peste 100 de participanți la conferința Misiunea 2030. Reprezentanți ai mediului de afaceri, oameni politici, societate civilă. Cu angajamentul Concordia de a transforma studiul într-o realitate. Atât cât ține de noi. Pentru celelalte, să încercăm să construim un dialog care să faciliteze drumul României spre țintele asumate.

Dan Șucu: 2030 nu e deloc departe. Trebuie să începem acum. Și asta face Concordia. Ne-am propus ca pe lângă toate focurile pe care trebuie inevitabil să le stingem, să ne aplecăm și asupra unor lucruri care trebuie făcute din timp. Unde trebuie cântărit, măsurat și discutat. Viitorul transporturilor este un astfel de demers. Trebuie să fim capabili să deschidem noi drumuri și alții să ne urmeze. Și facem asta.

Radu Căprău: Această reformă masivă va avea impact asupra unui număr considerabil de sectoare, de la producătorii și furnizorii de energie, industria producătoare grea, dezvoltatori de tehnologie, producători de bunuri și servicii, și toți vor trebui să contribuie la atingerea țintelor.

Industria este pregătită să sprijine eforturile prin soluții și inovații care vor conduce la o scădere a emisiilor generate de transporturi, însă are nevoie de un cadru echilibrat, care să asigure o tranziție competitivă.

Adina Vălean. Am pierdut foarte multă vreme şi bani, pentru că nu am recunoscut transparent atunci când un proiect s-a blocat. Par chestiuni de bucătărie, dar pe noi asta ne-a tras foarte mult în jos de-a lungul timpului. Sper ca acum să reuşim să deblocăm această abordare şi lucrurile să meargă mai uşor. Pentru România e foarte important să-şi dezvolte conexiunile în regiune şi să încercăm prin serviciile pe care le oferim să fim cât mai competitivi. Odată cu competitivitatea vine şi succesul în piaţă care să permită investiţia în decarbonizarea sectorului (transporturi - n.r.). Numai banii publici sau europeni nu sunt suficienţi, trebuie şi companiile să fie profitabile pentru a-şi putea face retehnologizări, pentru a-şi putea cumpăra vehicule mai noi”

SPEAKERS

Cei care construiesc drumul spre 2030

Adina Vălean

Comisar european pentru transporturi în comisia von der Leyen începând cu decembrie 2019. Politician Român, membru al Parlamentului European din 2007, a fost președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European începând cu iulie 2019, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE).

Barna Tánczos

Barna Tánczos este ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, înainte de mandatele de senator. Ministerul Mediului este unul dintre pivoții decarbonizării și o parte importantă din țintele asumate de România.

Ioan Marcel Boloș

Marcel Ioan Boloș are o carieră de 30 de ani în administrația publică și înțelege necesitatea corelării diverselor domenii și surse de finanțare, iar din poziția de ministru al investițiilor și proiectelor europene este unul dintre principalii vectori ai schimbării prin atragerea de fonduri și investiții.

Dan Șucu

Dan Șucu este președinte al Confederației Patronale Concordia, din partea Federației Patronale a Rețelelor de Comerț și fondatorul Grupului Mobexpert, cel mai important producător și retailer de mobilier din România.

Radu Căprău

Prim-Vicepreședinte al Concordia, din partea Federației Patronale Petrol și Gaze, și membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil. Radu coordonează grupul de lucru Concordia dedicat viitorului transportului.

Sorin Elisei

Director în cadrul echipei de consultanță în managementul riscului a Deloitte România, lider al practicilor de energie și sustenabilitate. Din această poziție, Sorin a coordonat elaborarea Studiului privind Viitorul Transportului în România, pregătit de Deloitte și E3M pentru Concordia.

Radu Burnete

Director Executiv, Confederatia Patronala Concordia
Radu a absolvit Facultatea de Științe Politice a Universității București, după care a studiat la Georgetown University în Washington D.C și la Academia Diplomatică din Viena unde a obținut un master în studii internaționale.

Livia Stan

Director Afaceri Publice la E.ON România începând cu anul 2020, una din cele mai mari companii de utilități energetice cu activitate în partea de nord a României - fiind și responsabilă de portofoliul de proiecte finanțate de UE al companiei.

Cosmin Cârstea

Cosmin este CEO al DP World în România, care include atât operațiunile terminalelor de containere din Constanța, cât și operațiunile de logistică în creștere în România. Are o expertiză globală, lucrând în industria terminalelor de containere din 2001.

Radu Dinescu

Radu Dinescu este secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) și președintele Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere (IRU).

Alexandru Floriștean

Expert în aspecte de piata, juridice și politici Europene, cu o specializare în reglementarea hidrogenului. El este directorul Hy Legal, o firma de consultanță dedicată hidrogenului, oferind asistență pentru dezvoltare în sprijinul proiectelor durabile și viabile financiar. De asemenea, în prezent consiliază, în calitate de partener operațional, Five T Hydrogen, primul fond de capital privat din lume dedicat tehnologiilor cu hidrogen curat.

Roxana Caliminte

Secretar general adjunct al Gas Infrastructure Europe (GIE), asociatia europeana a operatorilor infrastructurii de gaze din Europa; reprezinta 70 de companii din 27 de tari europene (incl. Transgaz si Depogaz din Romania). Inainte de a se alatura GIE, Roxana a lucrat la Transgaz, unde a fost responsabila de relatia companiei cu organismele UE si cele nationale, si in Parlamentul Romaniei.

Radu Dudău

Radu Dudău este co-fondator și director al Grupului pentru politici energetice (EPG), profesor asociat de Relații Internaționale la Universitatea București. Din 2006 până în 2010 a fost director adjunct la Institutul Diplomatic Român (Ministerul Afacerilor Externe). Principala sa specializare este securitatea energetică și geopolitica resurselor naturale.

Roxana Capătă

Roxana Capătă este Managing Director Ford Romania Services și conduce activitatea de Marketing & Sales a Ford la nivel național. Roxana a absolvit Academia de Studii Economice din București și are un master la Universitatea Paris X Nanterre.

Sorin Chinde

Sorin Chinde este vice-președinte al departamentului de transport din cadrul Grampet și membru al consiliului director OPSFPR. A activat în ultimii 30 de ani atât în sectorul feroviar de stat, cât și în cel privat. În perioada 2005-2018 a fost directorul general Grup Feroviar Român (GFR).